M-am nascut in Bucuresti, Sectorul 1, pe 09-aprilie-1980, in casa nenationalizata ( mai pe scurt, comunistii nu au reusit sa o confiste cu justitia, ca sa poata intelege tot omul) prin regimul bolasevizat, imobil ce constituie mostenire de familie, unde au locuit incepand cu anii 1920 ~ matusa paterna a bunicului meu, Dr. Agripina Cristide, impreuna cu sotul
ei Dr. Epaminonda Cristide (cunoscuti la vremea lor si cu numele de
Hristide, Hristidi).Mai tarziu bunicii, Iliescu Aurel si Iliescu Maria, au locuit aici, iar in prezent eu (cel care povestesc) si familia mea locuim tot aici, in ciuda sugestiilor venite din diferite parti, de a pleca la "munca prin strainataturi", probabil ca sa sustin mai departe, republica falimentata de Ion Ilici Iliescu, care printr-o simpla coincidenta imi pateaza numele de familie. Mai inainte cu o luna de REVOLUTIA confiscata de Ion Ilici Iliescu din 1989, imobilul urma sa fie demolat, pentru a face loc altor blocuri, insa regimul nu a mai apucat sa o faca si a lasat-o pe altadata ... si pentru alta destinatie...Mai precis pentru anul 2011.
Dovada incontestabila o da chiar insasi partea de imobil, ramasa ca un martor mutilat in acest caz al meu, o victima perfecta a crimelor imobiliare, comise de Primaria Municipiului Bucuresti, condusa cu onoare de Dr. Sorin Oprescu & Co., inceputa undeva prin anii 2000 si continuata in anul 2011, luna ianuarie, despre care presa, nu a facut mare tam-tam, cu toate ca a fost contactata de nenumarate ori, afisand o lipsa de interes specifica.
Iar daca a facut-o, poate foarte evaziv, denaturand tot ce a fost aici, cu motivatia ca "subectul nu este de actualitate" ...
Chiar asa, cum sa fie de actualitate o familie, o casa de oameni, cand tara asta, e in plina descompunere sub masca modernizarii machiata la televiziunile "particulare" ? Oare mai traiesc, nu mai traiesc ... ? tocmai acum cand suntem in Uniunea Europeana si la actualitati ni se vorbeste din plin, de drepturile fundamentale ale omului :) ... Nah si cu mine acum ...Da, se pare ca inca mai traiesc, spre surprinderea unora !
Chiar masca pe care mass-media se straduieste sa o promoveze, una copiata destul de prost dupa românisme autentice, e tradata de un sfios miros bolsevic de sorginte ruseasca cu ambalaj occidental ...
Calvarul acelor zile, pe care nu am crezut sa le traiesc, probabil ca a celor ridicati din casele lor de catre securitate dupa anii 1947 si aruncati la Canalul Dunare-Marea Neagra, pentru "prosperitatea" nationala, incepea sa prinda contur in plina iarna, iar asta numai ca incep lucrurile pe care le-am citit si vazut in filme despre ei sa le traiesc si eu.
Str. Berzei a fost asediata si asaltata de restul Bucurestiului, printre care si casa mea din intamplare, pe care o indrageam tare mult. Ma nascusem aici, toata copilaria mea o petrecusem aici, prin P-ta Matache, cinematografele care inca mai functionau cand eram eu pustan, DACIA, MARNA, FEROVIAR, unde imi petreceam cam toata ziua, neavand video, televizorul mergea doar doua ore inainte de 1989 seara, era prea putin pentru mine, iar Gara de Nord si parcul Cismigiu, imi serveau ca locuri secundare de joaca, pentru care mi-am luat bataie de la mama mereu, cand dispaream cu orele de acasa, fiind foarte mic.
Anii au trecut si intr-o nenorocita de zi, fara nici o instiintare, fara tratative urmate de o solutionare a problemei familiei mele concreta, fara act de expropriere notarial, fara o decizie definitiva si irevocabila judecatoareasca, ma trezesc cu utilitatile taiate, in plina iarna, pot spune una siberiana.
Afara domnea un frig cam de -17 -18 grade, o fericire nu alta... sa te trezesti cu gazul taiat.
La etaj, in partea din fata a imobilului, locuia un anume tortionar Damalan Marin, dar retras la resedinta din Comuna Bogdana Jud. Teleorman, locul de bastina, ramanand sa locuiasca ocazional numai sotia lui aici, Damalan Viorica, strecurati prin artificii juridice in casa, inca din vremea lui Ceausescu de prin anii `70.
Un tortionar care nu detinea un act autentic de vanzare cumparare pentru cele doua incaperi pe care le ocupa abuziv, avand doar un simplu drept de trecere prin holul, dat de justitie, printr-o hotarare judecatoreasca mai veche, hol principal al casei, care era in fond tot proprietatea familiei mele in acte.
In data de 14-ianuarie-2011, dimineata, o "comisie" insotita de tigani, politisti, muncitori si functionari publici ai P.M.B. un ghiveci cum nu s-a mai vazut, sparg poarta cu interfon a imobilului din Berzei 65, apoi usa de la holul principal al casei si patrund haotic, cu o schita desenata in AutoCad, fara nici o stamplila, semnatura, avize, etc, pe care o flutura in fata tatalui meu. Un anume domn Stanislav, sustinand ca au fost achitate despagubirile, anunta ca tot imobilul trebuie demolat pentru Diametrala Nord Sud care urmeaza sa desparta Bucurestiul in doua.
Tot acest COMANDO, ca altfel nu pot sa-l denumesc, amendat de insasi constitutia din 2003, e compus din :
1. STATUL ROMÂN PRIN COMPANIA NAŢIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ŞI DRUMURI NAŢIONALE DIN ROMÂNIA-SA
2. COMISIA PENTRU APLICAREA LEGII 198/2004 PRIN DIRECŢIA TRANSPORTURI DRUMURI
3. DAMALAN VIORICA (Sotia tortionarului)
4. BĂNICERU ION ( "indreptatit la despagubiri" dar nu detine acte)
5. SP CENTRUL DE CONSULTANŢĂ ÎN AFACERI SRL ( Celebra firma de consultanta, din STR. G-RAL CONSTANTIN COANDA ) care trebuia sa se ocupe de toate demersurile privind demolarea, platita cu bani publici evident.
6. G.D.F. SUEZ (DISTRIGAZ) furnizorul de gaz metan ( tot S.A. adica statul)
7. APA NOVA (furnizorul de apa curenta si canalizare, tot S.A. adica tot statul)
8. SC ENEL ENERGIE MUNTENIA SA ( furnizorul de energie electrica, tot S.A. adica tot statul)
9. SC TEHNOLOGICA RADION SRL ( constructorul)
10. NOTAR PUBLIC MIOARA VELICU ( Caci fara un notar nu se poate executa "demolarea")
11. NICOLAE LETIŢIA LILIANA - (O nepoata a tortionarilor Damalan Marin si Viorica.)
12. PRIMĂRIA ORAŞULUI BUDEŞTI ( Primaria din Calarasi unde se afla si celalalt imobil al familiei mele, o ferma de 50 ha. ce face obiectul altor dosare de revendicare incepute inca din anul 1991, nefinalizate nici pana in ziua de azi, chiar foarte aproape de Cazul NANA).
13. PRIMĂRIA SECTOR 1 BUCUREŞTI ( Institutia de care Imobil Berzei 65 apartine d.p.v. al platilor taxelor si impozitelor, pe care tata se ingrijeste sa le achite periodic).
14. DAMALAN MARIAN ( Fost paznic de penitenciar).
De partea cealalta, a baricadei, bietul tata, in varsta de 65 de ani, caruia nici pana in ziua de azi, nu-i este acordata pensia de drept care i se cuvine, dupa o viata de munca in santier. Sa-i suprime pensia nejustificat, unui om la care are dreptul, ca orice cetatean ce a muncit o viata, pare o pura intamplare, numai ca aici mizele sunt mult mai mari ... s-a mers pana la infometarea efectiva.
Deja numarul intamplarilor adunate, au ajuns pana acolo unde si amarata de pereche de pantofii pe care i-a cumparat in anul 2013, datorita cercetarii amanuntite a cazului, au fost retinuta de magazin, pana la solutionarea de catre Protectia Consumatorului a cauzei ce face obiectul altei reclamatii, dar asta e alta poveste.
Mai departe urmeaza CIRCUL !
Dupa ce dimineata ne-au ridicat de la masa cu spargerea imobilului, au inceput sa scoata lucrurile afara, usi, ferestre, geamuri, si o multime de obiecte, justificand doar verbal, ca sunt autorizati sa faca o demolare... Unele obiecte au fost furate, destul de valoroase, pana si clanta din bronz de la usa principala a fost furata. Tatal meu, i-a rugat sa astepte sa vina si el cu "armamentul din dotare".
Luand pozite de lupta toti, caci doar in gasca se simt puternici, chiar ca o armata, ca in fond asa s-a facut uciderea casei, dupa un minut doua, tata le pune pe masa o bucatica de creta si intreaba : "nu va suparati, dar pana unde doriti sa taiati casa ?" la care, se blocheaza toti, devenind dezorientati si Dl. Stanislav, functionar al P.M.B. raspunde : " cam pana aici..." nu era ceva sigur ... (acel "aici" reprezentand bolta din dormitor -imagine).
Nu stiau exact pana unde, dar stiau ca trebuie sa taie pana undeva...
Schita pe care o aveau nu era foarte precisa, tinta era sa obtina niste semnaturi pe care le urmareau cu disperare de la tatal meu, mai ales acest functionar Stanislav ... avea o neliniste si o graba anormala si suspecta ...
Din pacate, nu le-a primit, era in fond un infractor care tocmai participa cu carnatul de alti functionari la o spargere de domiciliu, si mai avea si tupeul sa ceara semnaturi ... "Curat murdar" .... Dupa o vreme a trebuit sa ne adresam justitiei, treaba parea destul de serioasa, violarea domiciliului constituind fapta penala, asa ca mai tarziu ramanand sa vedem si reactia justitiei ... onoratei ...
La o prima vedere, nu-s multi ... Cam 20-25 de persoane, care incearca sa creeze o diversiune si o scena de autoritate, numai ca astea cotrobaie imobilul dupa bunul plac, aveau dupa el si un expert in asta care ne intreba, intrat si ala in casa, daca nu cumva vrem sa vindem anumite obiecte, iar eu ... nu puteam decat sa fac poze, sa filmez si sa-i iau la injuraturi, de nesimtirea si tupeul bolnav de care dadeau dovada.
Probabil altii mureau, altii devenau violenti loveau un militian doi, etc ... Fapta asteptata, ceva acolo din partea noastra, incat sa provocam noi un scandal, doar doar de iese un penal perobabil ca autoritatile sa se spele repede pa maini.
Ghinion, ca bunicul meu s-a prin primul dupa 1989, de disparitia acelui articol de lege, prin care securitatea nu avea voie sa provoace cetatenii. :)
Ca sa fiu mai sigur sa-mi las lama in plasa tovarasilor, am folosit si eu arma mea, foto-video :) Casa era plina de "oaspeti nepoftiti" in dimineata zilei de 14-ian-2011.
La etaj de echipa comandoului marca Sorin Oprescu& Co. cotrobaia de mamafocului casa tortionarului. Avand in vedere ca un fisier Excel Worksheet poate tine evidenta a peste 30.000 de functionari publici ... :) a trebuit sa alcatuiesc cu ei o lista destul de mare, dar nu-s multi deloc ... au loc cacalu ...
In urma lor, a rams casa a ramas devastata, fara geamuri, usi, tocuri, gaz,curent, apa ...etc...
Iarna se facea simtit si mai tare... Temperatura noaptea uneori, mai cobora si la -20 de grade.
Detaliu urmelor de levier cu 2-3 saptamani inainte de 14-ianuarie-2011, pe usa din stejar masiv de la intrarea in imobil,
ramasa fara clanta din bronz ulterior, dupa uciderea casei din
14-20-ianuarie-2011.
Intrarea principala (urmele lasate la usa de levierul musafirului nostru ghinionist).
Faptele incep sa prinda contur mai proeminent cand cu 2-3 saptamani inainte de uciderea imobilului, usa principala de la intrare este fortata de un var (cunostinta) al tortionarului Damalan Marin, care s-a ales cu o reclamatie penala la Sectia 3 Politie din Str. G-ral Berthelot, aflata in nelucrare si in ziua de azi. GHINIONUL LUI. Eram acasa cu Tatal meu, in ziua aia cand nu am fost la jobul meu. Reusise sa deschida cu ranga usa dand nas in nas cu tata. Tare ciudat, ca putea sa sune la interfon...imbecilul.
Intamplarea a facut sa fiu si eu acasa in ziua aia, dar cu siguranta daca nu eram, nu-mi mai vedeam tatal azi. Banuiesc ca nu a venit cu intentii bune consateanul lui Damalan Marin. Apucase sa ridice ranga in hol, dar cand a auzit ca deschid usa, a lasat-o s-a scuzat si a sters-o.
Una peste alta in ziua de 14-decemnrie-2014, autoritatile au facut prapad cu trupele de tigani in locuinta mea.
Poza din 20-ian-2011 curte.
Poza din 20-ian-2011 curte. Casa a fost taiata la dalta si ciocan, bocanci, etc. Unelte de lucru nici muncitorii nu aveau, asa ca uneori, ca sa nu distruga chiar tot ce a mai ramas, ca nici la demolari nu erau prea priceputi, a trebuit sa le imprumutam una alta.
03-06-11%5D.JPG)
Mai jos ziua de 16-ianuarie-2011.
Cand eram pustam le ascultam cu mare placere in P-ta Universitatii cu parintii, unde mergeam in fiecare noapte. Faceau deliciul pietii pe atunci. Eram copil si aveam doar 9 ani in primavara anului 1990. ADIO CRISTI ! Am reascultat toate melodiile pe telefonul mobil cat am taiat lemne noaptea si curatam caramizi, sa-mi refac zidul la casa ! Imnul golanilor ramne imnul care intr-o zi o sa stranga milionul de golani risipit de prin strainataturi. Sunt sigur, chiar acolo in P-ta Universitatii, pentru ca piata o sa revina ca fenomen unic anticomunist. Sunt sigur de asta ! Odiseea continua, dar nu inainte de refrenul dupa care m-am ghidat si eu cum am putut printre randuri ...
Mai bine HAIMANA, decat TRADATOR !
Mai bine HULIGAN, decat DICTATOR!
Mai bine GOLAN, decat ACTIVIST!
Mai bine MORT, decat COMUNIST !
Mai bine HULIGAN, decat DICTATOR!
Mai bine GOLAN, decat ACTIVIST!
Mai bine MORT, decat COMUNIST !
20-ianuarie-2011. OPERATIUNEA EXCAVATORUL
E si a venit una peste alta si zapada in 2-3 ore ca doar ea mai lipsea. 21-ian-2011. Era paca mai frumos afara. Nu se mai vedeau atrocitatile, nu mai erau asa evidente. Dar peisajul tot dezolant era. Unul apocaliptic ca dupa razboi, cu toate ca biata casa scapase si de bombardament mai demult ... La unele ferestre, inca se mai pastreaza dispozitivele de camuflaj anti-bombardament din al II-lea razboi mondial. Asa era ep vremea aia. Matusa noastra era o femeie f. tipicara si orice aparea nou, aplica si ea pentru linistea familiei.
Casa a stat deschisa mult timp pana am gasit o solutie. Husa a cauzt, apoi am repus-o la loc ... Ce sa-i faci ? Odiseea continua... Husa e o bucata buna din cortul de expeditie a unui unchi de al meu Acad. Prof. Gheorghe Murgeanu, care fusese o ruda a noastra prin alianta. Murise prin 1984, eu eram prea pusti sa mi-l amintesc prea bine, dar cand am vazut ca tata a folosit husa ca aparatoare ... am inteles ca geologul a pus si el umarul putin la "estetica" casei.
De pe data de 14-ianuarie de la spargerea imobilului si pana pe 21-ianuarie-2011, a trebuit sa fac de straja.
Noapte tiganii veneau dupa cupru, fier si lemne, furau tot ce se putea, se furisau in casa, daca cel care fila casa, nu vedea lumina ori nu auzeau zgomot. Facea stirea cu telefonul ... Cand excavatorul a ucis jumatate din imobilul meu, am stat sechestrat aproape o saptamana in casa. Am avut un opait pe care-l aprindeam seara sa faca lumina. Asta pt ca-mi plac vechiturile si le pastrez si ca obiecte de colectie, dar uite ca viata te mai face uneori pe nepreagatite sa le folosesti ... Si in ce conditii ... Mda ...
Pe la 27-ianuarie geamurile erau pline de flori ... de gheata ...
Si cum toate astea nu ajungeau, colac peste pupaza, unde a putut sa duca haituiala comunista deghizata in democratie ?!
Odiseea continua ...
Intors acasa din excursia Bucuresti- Calarasi - Bucuresti, anecheta si multi covrigi, m-am pus sa dorm chiar langa una din sobele pe care matusa bunicului meu, le-a construit la casa, am avut norocul sa mearga si am aprins un foc unde dormeam seara.
Nu am degerat de frig, dar pozitia de dormit era tare incomoda. Era una din putinele case cu instalatie de calorifer, care fusese mazilita. Pe vremuri casele aveau injector si mergeau pe un cazan imens cu pacura, tare interesant, dar bine construit.
Serile geroase se suscedau. Aproape o saptamana totul se schimbase. Era un morman de praf in jurul meu, mult molz peste tot si frig, care-ti intra si-n inima, parca te intepa.
Mai aveam legatura doar prin telefon cu exteriorul, mama si sora mea. Nuprea imi venea sa mai caut pe nimeni, oricum nu aveam chef de nimeni sincer sa fiu.
Noaptea imi aminteam casa in care ma jucam cand eram mic. Imi veneau in minte parca navala toate amintirile. Era tare frumos cand traiau toti. Erau bunicii, stateam cu totii si asteptam ca acum sarbatorile, era ceva ce cu siguranta nu am sa mai gasesc decat in albumele de familie.
Mai jos sunt cateva poze cu casa prin interior, iar cand stateam si dormeam serile langa soba, o vedeam asa cum a fost dupa renovare in 2008-2011, imi parea ca e acolo, ca o amintire vie. Dimineata cand ieseam in curte, nu ma puteam invata deloc cu noul decor. Ceva lipsea din pesisajul curtii.
Plan casa - asa cum a fost construita.
Ma gandeam si la matusa noastra, prin ce a trecut cand a fost alungata de comunisti de la ferma familiei. Fusese amenintata cu pistolul la tampla, ca daca mai trece pe acolo o sa o impuste. Si dupa 1945, adusese toate oratanile in curte ca avea mare mila de ele, pana la urma mi-a zis bunicu ca le-a ingropat, au murit toate de batranete. Catel, pisica, gasca, cateva gaini. In 06-iunie-1966 murea si ea de batranete tot aici in Berzei 65, tot pe canapea, ca o doamna care isi ajutase toata familia din cauza vremurilor nenorocite pe care le traversa Romania cu comunismul ei. Dar a lasat suficiente urme, incat sa ne marcheze pe toti prin ceea ce ea a facut pentru noi.
03-00-48%5D.JPG)
Probabil acest stat, cu sistemul actual de functionari publici, fac noi teste de exterminare a parintilor nostri, care aduce atingere si generatiilor mai tinere, mereu plecate pe la baruri si cu alte ocupatii, in specal a familiilor de români, prin metode de represiune oarecum anonime, care cred ei ca nu lasa urme, profitand de necunoasterea mediului virtual de catre parintii, ce nu stiu in mare parte sa construiasca un blog si sa explice anumite intamplari stranii, teste vad eu admise tacit si de U.E. probabil din moment ce nu ia nici o pozitie, diferite putin de cele practicate in puscariile comuniste. Inseamna ca nu mai e la moda canalul si santuri sapate, reeducarea cu bastonul, ci o aparenta birocratie, dezorganizat de organizata, un fel de bulibasala imbinata cu "constructorul" din care cetateanul nu trebuie sa inteleaga mare lucru, dupa ce ii este calcat pragul si tuflit ... Interesant ... Aiurea, la reteta cu bataile nu au renuntat, inca se mai practica... Cel putin in anul 2008, dupa ce o grupare de indivizi pe care eu ii numesc teroristi, ca asa imi place mie sa-i numesc, m-au atacat chiar pe proprietatea familiei mele, din Satul Buciumeni, Orasul Budesti Jud. Calarasi, mergand pana la crima aproape, daca nu ajungea tatal meu la fata locului, cu inca un vecin sa ma salveze, imi ridica mari semne de intrebare, de tara in care traim si daca chiar suntem in U.E.
Cum a fost posibila o situatie ca asta?
Imobilul macelarit intr-un mod specific salbaticilor comunisti, are o stransa legatura cu ferma despre care va fac vorbire, revendicata de tatal meu incepand cu anul 1991. Justitia in ultimii 25 de ani nu a facut decat sa musamalizeze solutionarea dosarelor familiei noastre, dar mai nou, cu concursul echipelor de muncitori, formate si aduse la Bucuresti, imbracati decent de "firmele executante" si cu chef de "nebun de munca" par sa fie o reteta foarte buna pentru a scoate castanele din foc cu mana altuia.
Zic asta pentru ca am trait aici si inca mai traiesc, am trecut prin ce am trecut slava Domnului si inca nu am terminat, iar materialele pe care le-am strans cam de 4 ani, foto si video, nu dezvaluie decat, noi metode, metodele si proceduri empirice staliniste, folosite de niste retardati depasiti de situatia si gravitatea faptelor disperate la care au ajuns sa apeleze, petru exterminarea unor familii bucurestene, vizate de vechiul regim comunist, ce inca mai respira prin Bucuresti, ce-i drept haotic, cu ochii dupa imobile si terenuri, pentru ca din pacate economia lasata de Ceausescu a fost papata demult.
Probabil ca in institutiile Statului Român, alea care trebuie sa isi protejeze cetatenii, care aduc taxe si impozite, actioneaza anumite grupuri de interese, cum le place presei sa le denumeasca prin generalizarea facuta, neintrand in amanunte, de teama ca nu cumva sa-si piarda painea, fatucile "independente" si de succes, care fac stirea pe sticla si hartie, sefii de redactii, editori, sclavi ai sitemului republican neo-comunist emanat, pe care il alimenteaza si-l servitoresc cu aceiais spaima leninista dinainte de 1989.
Nu vreu sa fiu acuzator, chiar deloc, nu-mi sta in fire, dar poate ca e bine sa fac macar cunoscute, procedurile de "demolare" dupa 25 de ani de la "caderea comunismului" si obiceiurile bolnave de actiune ale statului de drept, cantat si rascantat pe la televiziunile mogulilor, urmat de democratia in care avem impresia ca traim toti, tot asa de muti, instaurata in 13-15-iunie-1990 cu echipele de mineri ale lui Ion Ilici Iliescu, ramas nejudecat, prin reprimarea fenomenului P-tii Universitatii, ce nu se pot dezice nici astazi, de faptele abominabile si intentiile lor "bune" pentru propasirea morala si materiala a poporului nostru... in fine ...
Tehnicile, caci despre ele e vorba, stau ingropate ca un proiect secund, sub masca demolarilor, actionand ca o suveica, pas cu pas, transformand la final, orice familie prin depersonalizare, intr-o adunatura de persoane anonima plina de banal, fara eticheta, duse la gunoi efectiv, fara se se mai cunoasca despre ele nimic, niciodata, batrani fara posibilitati si altii, tehnica folosita foarte subtil, incuvintata ca practica si de justitie si de Primaria Municipiului Bucuresti. Mana in mana cum se zice, pana la bani, unde isi scot ochii si se omoara intre ei pe final.
Pentru disparitia unei familii, mai intai sunt necesari bibanii.
Bibanii in general, sunt cei proaspeti ajunsi la Bucuresti din tara, unde nu-i cunoaste nimeni, unde dupa mintea lor, cred ca-s invizibili, pot face orice, nu-i vede nimeni.
Se folosesc la prepararea de scenarii, azi putin maine putin, pe premiza, luam prostu si-l antrenam pana ajunge criminal fara sa isi dea seama, apoi mai vede justitia ce face cu el.
El o sa serveasca tot pe tovarasi, adica pe baietii astea de gasca cum se recomanda ei la varsta a -III-a, cu semnaturi, servicii, mici atentii, caterinci, avantaje, etc.
Apoi urmeaza imobilul, planul de musamalizare, dupa crima propriu zisa, si se sterg toate urmele tot cu bibanii, pentru ca terenul ulterior, sa poata ajunge o tranzactia fructuoasa, a unor emanciapti functionari publici cu grade si functii multe, fosti securisti care au uitat sa-si toace carnetele de partid, mari ganditori care au uitat de pe unde au plecat si ulita in care se jucau cand erau mici, ce isi fac si ei aparitia in scena mai tarziu.
Ca cititor, oricare dintre voi, o sa intrebati : bine, bine dar, nemultumirile ?! ...
Ei bine, poate nu trebuie sa fie doar nemultumirea mea, poate trebuie sa fie o nemultumire comuna.
I-am facut unui prieten un experiment, f. zambitor si intrigant, privind situatia mea, incercand sa para ironic, dar netalentat. I-am luat putin de pe masa portofelul intr-o discutie, i-am zis sa ma astepte putin, dupa care am revenit de la magazinul de unde am cumparat din banii lui niste tigari, dulciuri, sucuri etc, apoi tot asa de zambitor ca si el, i l-am dat inapoi intr-un sictir profund. Zic: e? Cum e ? Cum te simti acum? Te-ai suparat? Uite ce de dulciuri am luat, apropos, vrei o tigara? A sarit ca ars ...BA ESTI NEBUN ? MI-AI CHELTUIT BANII MEI MUNCITI DE MINE? apoi a inceput sa inteleaga, cum e cu luatul si cum e cu datul in viata. I-am replicat: Tu te-ai enervat putin cu stropi, ca mi-am permis sa cumpar din banii tai un pachet de tigari si cateva dulciuri, faci ca toate alea, te vezi acum ? Mie comunistii astea care se pretind democratiile pamantului, mi-au taiat casa in doua, m-au lasat si fara o bucata de teren, mi-au confiscat ferma din 1945, m-au ajutat sa-mi pierd si cacatu de job unde lcuram pe cateva sute de lei ca inginer, mi-au construit si bulevard prin curte, despagubiri ioc, ce trebuia sa fac? Sa fac infarct si sa mor? Sper ca am reusit cu ocazia asta sa ucid si eu prostul din tine :) hai ca nu te-a costat scump lectia de democratie, date-n ma-ta :) ...
Revenind la subiect, a inceput sa ma priveasca altfel, nu mai radea, se trezea din haznaua in care plutea moral, din democratia lui Ion Ilici Iliescu, o hazna psihologica plina de ambiguitati, o monotonie psihologica, care-i statea tolanita pe creier si-l mangaia duios, o pacla a fiecaruia dintre noi de care trebuie sa scapam, inoculata de cei 25 de ani de cacanareala si bascalie proasta ...
Din anumite motive, pentru mine, 20-ianuarie-2011, deschide o noua era, data la care casa familiei mele, a fost macelarita de "expropierile" lui Sorin Oprescu & Co. fara nici o despagubire materiala, in plina iarna, cu jobul pierdut, cu o ferma confiscata, mostenita legal din familia mea, care m-a transformat intr-un spectator perfect, al Republicii Socialiste Romania, gata sa dau in gat ca si pana acum, toti comunisti astea care-mi incalca spatiu intim, drepturile fundamentale umane si-mi doresc "binele" in rahatul lor de sistem tip republica, ilegala si ilegitima mostenita de la 08-nov-1945, cu bolsevicul de Petru Groza, cand tot de langa Bucuresti, oameni care habar nu aveau de capul lor, veneau sa faca pe dracu ghem la Piata Palatului Regal, batand studenti si alte categorii sociale, ca nu acceptau comunismul cum vroiau ei.
Mai acum 1-2 ani, personajul asta dubios Dr. Sorin Oprescu, declara in presa ca "...aia de pe Berzei sa fiarba in suc propriu" ... trezindu-mi asa un apetit de cercetator, in lipsa procurorilor care inca incaseaza bani din bugetul statului si merg cu ochii inchisi, mai putin in ziua cand se duc sa-si ridice leafa de la casierie ...
ODISEEA CONTINUA (II)